Dezvoltarea curriculară și creșterea relevanței programelor de studiu în administrație publică prin metode inovative de blended learning și corelare cu piața muncii
POSDRU 156/1.2/G/133208


Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

 

Cazuri buna practica

Caz 1

Caz 1: Conferința de Lansare

 

Introducere

Conferinţa de lansare a proiectului „Dezvoltarea curriculară și creșterea relevanței programelor de studiu în administrație publică prin metode inovative de blended learning și corelare cu piața muncii”, desfăşurată în data de 4 iulie 2014, începând cu ora 11:00, în amfiteatrul SNSPA din Str. Povernei nr. 6  a fost primul eveniment realizat în cadrul proiectului, acesta reprezentând un succes pe mai multe planuri. Evenimentul a fost realizat în cadrul activităţii A2. Realizarea campaniei de informare si publicitate a proiectului, subactivitatea A2.2. Organizarea unei conferinte cu ocazia lansarii proiectului. 

 

2. Participanţii

 

Un prim element ce confirmă succesul evenimentului este reprezentat de numărul de participanţi prezenţi. Astfel, 112 participanţi au fost înregistraţi pe listele de prezenţă, majoritatea fiind studenţi ai Facultăţii de Administraţie Publică, dar şi ai altor facultăţi din cadrul SNSPA, cadre didactice din Facultatea de Administraţie Publică, membri în asociaţii profesionale sau angajaţi în mediul privat, jurnalişti etc. Evenimentul a înregistrat aşadar una dintre cele mai mari prezenţe dintre toate conferinţele de lansare a proiectelor desfăşurate în cadrul SNSPA.

 

 

 

3. Invitaţii

 

            Un alt reper al calităţii evenimentului de lansare este reprezentat de invitaţii ce au luat cuvântul în timpul conferinţei. Astfel, evenimentul a fost deschis de Prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu, Rector al SNSPA, următorii vorbitori fiind Col. Paul Nicolae Petrovan, Prefectul Municipiului Bucureşti, Constantin Mitache, City Manager Primăria Sectorului 3 Bucureşti şi Dr. Vasilica Ciucă, Director General al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale. Prezentarea proiectului a fost realizată de Managerul proiectului, Conf.univ.dr. Diana Iancu, Decan al Facultăţii de Administraţie Publică, SNSPA, iar prezentarea aspectelor tehnice a fost realizată de Dr. Cristina Sandu, asistentă implementare în cadrul proiectului. Astfel, conferinţa nu a beneficiat doar de prezenţa reprezentanţilor conducerii facultăţii, universităţii şi partenerului, ci şi a unor membri importanţi din domeniul profesional al administraţiei publice, acesta fiind principalul domeniu vizat din cadrul proiectului.

 

 

4. Desfăşurarea conferinţei

 

Conferinţa propriu-zisă nu a constat doar în prezentarea discursurilor invitaţilor menţionaţi la punctul anterior, ci a avut şi o componentă substanţială de informare a participanţilor cu privire la activităţile şi elementele centrale ale proiectului. Astfel, a fost realizată o prezentare cu obiectivele proiectului, grupul ţintă vizat de proiect, activităţile şi rezultatele ce vor fi obţinute prin intermediul proiectului, toate acestea fiind descrise în detaliu, dar şi o prezentare distinctă ce a inclus componentele IT ale proiectului, mai exact site-ul de informare al proiectului (www.inovativadmin.ro), ce este actualizat în mod constant cu informaţii privind progresul proiectului, platforma de e-learning www.apcampus.ro pe care vor fi transformate disciplinele din 6 programe de studiu ale FAP în format blended learning şi platforma www.e-cariera-admin.ro, ce va reprezenta un spaţiu de comunicare între studenţi, angajatori, alumni şi cadre didactice şi pe care se vor putea accesa jurnale din domeniul administraţiei publice, dar şi cursuri online realizate de profesori de la diferite facultăţi din România.

 

 

5. Aspecte logistice

                Un aspect mai puţin vizibil, însă decisiv pentru succesul unui proiect este reprezentat de buna funcţionare a elementelor logistice ce îl acompaniază. În cazul conferinţei de lansare, activităţile logistice au fost realizate optim. Astfel, deşi numărul de participanţi la întâlnire a fost unul extrem de ridicat, aceştia au fost înregistraţi în timp util, înainte de intrare în sală. 

Materialele proiectului (pixuri, blocnotes, pliante, mape) au fost realizate la o calitate foarte înaltă şi au fost în număr suficient pentru participanţii la conferinţă, acestea fiind aşezate pe băncile participanţilor înainte de începutul conferinţei. Astfel, doar participanţii înregistraţi în prealabil au avut acces la ele. De asemenea, evenimentul a avut şi o pauză de cafea şi pauză de masă, ambele fiind pregătite minuţios de organizatori. 

 

6. Apariţii media

 

Conferinţa a beneficiat de o promovare semnificativă în media. În primul rând, comunicatul de presă a apărut în publicaţii online importante, precum www.realitatea.net, www.ziarelive.ro sau www.ziuaconstanta.ro, dar şi în sfera blog-urilor din România, acesta fiind descris în detaliu de un participant pe blogul http://blidaru.net/. De asemenea, evenimentul a fost diseminat şi prin canalele media ale proiectului, prin intermediul paginii de facebook şi contul de youtube. 

 

Caz 2

 

Caz 2: Întâlnirile de lucru ale proiectului (A7.3)

 

1. Introducere

            Întâlnirile de lucru din cadrul proiectului au fost realizate în cadrul activităţii A7. Organizarea de intalniri de lucru in vederea adaptarii continuturilor educationale la necesitatile pietei muncii in conformitate cu cerintele CNCIS, subactivitatea A7.3. Desfasurarea celor 6 intalniri de lucru. Acestea au fost particularizate pentru fiecare din cele 6 specializări, având loc în diferite săli din noul sediu al SNSPA (Bd. Expozitiei, nr.30) după următorul calendar: 13 octombrie – Licenţă, "Administratie Publica", 20 octombrie – Master,  "Puterea Executiva si Administratia Publica", 23 octombrie – Master, "Managementul Sectorului Public", 3 noiembrie – Licenţă, "Administratie Europeana", 18 noiembrie – Master, „Studii Administrative Europene”, 8 decembrie – Master, „Public Sector Management”. 

 

 

 2. Participanţii

            Fiecare dintre cele 6 întâlniri organizate a reunit atât studenţi din cadrul Facultăţii de Administraţie Publică, cadre didactice din cadrul Facultăţii de Administraţie Publică, absolvenţi ai Facultăţii de Administraţie Publică şi angajatori. Astfel, discuţiile referitoare la competenţele oferite de programele de studiu şi la modul în care acestea pot fi mai bine racordate la piaţa muncii a beneficiat de opiniile unor reprezentanţi din toate segmentele implicate în proces. Numărul de participanţi la întâlniri este a fost de asemenea unul ridicat în cele mai multe cazuri, înregistrându-se 23 de participanţi la întâlnirea specializării Administratie Publica, 24 de participanţi la întâlnirea specializării Puterea Executiva si Administratia Publica, 11 participanţi la întâlnirea specializării Managementul Sectorului Public, 33 de participanţi la întâlnirea specializării Administratie Europeana, 24 de participanţi la întâlnirea specializării Studii Administrative Europene şi 13 participanţi la întâlnirea specializării Public Sector Management, depăşind aşadar ţinta setată de 120 de participanţi. 

 

3. Desfăşurarea întâlnirilor

            Întâlnirile de lucru au avut ca obiectiv reconfigurării tipurilor de competenţe educaţionale dobândite de absolvenţii programelor de studiu în administraţie publică, în cadrul fiecăreia dintre specializările menţionate anterior. Toate întâlnirile au avut o agendă prestabilită, ce a facilitat cursul discuţiilor şi menţinerea acestora într-un cadru structurat. Întâlnirile au debutat cu prezentarea disciplinelor programului de studiu în cauză, continuând o sesiune de dezbateri între participanţi în privinţa relevanţei disciplinelor pentru formarea absolvenţilor FAP. Partea a doua a întâlnirilor a fost dedicată prezentării categoriilor de competenţe (în baza fişelor de competenţe realizate anterior) ale programului de studiu în cauză, fiind de asemenea urmată de o sesiune de dezbateri, în care fiecare participant a avut ocazia să îşi expună punctul de vedere cu privire la competenţele profesionale şi transversale dobândite şi la propuneri privind modificarea curriculumului astfel încât unele dintre ele să fie accentuate sau altele introduse, în acord cu cerinţele pieţei muncii. În ultima parte a întâlnirilor s-au tras concluziile, bazate pe informaţiile furnizate în cadrul acestora, precum şi pe propunerile participanţilor.

 

4. Aspecte logistice

            Ca şi în cazul conferinţei de lansare a evenimentului, numeroasele aspecte logistice premergătoare dar şi din timpul întâlnirilor, începând cu aranjarea spaţiilor de întâlnire, producerea şi distribuirea materialelor de informare, înregistrarea participanţilor, crearea de materiale (agendă, prezentări powerpoint, fişă competenţe) utilizate în cadrul întâlnirilor, invitarea participanţilor din medii diferite (inclusiv absolvenţi şi angajatori, ce nu se află în prezent în relaţii instituţionale cu Facultatea de Administraţie Publică), procurarea videoproiectorului, primirea participanţilor etc. au fost realizate la un nivel foarte ridicat din punct de vedere calitativ. Fiecare întâlnire a fost condusă de un expert din cadrul echipei de implementare a proiectului

            De asemenea, ulterior întâlnirilor au fost centralizate tabelele cu participanţii, pozele realizate în cadrul evenimentului şi materialele rezultate, iar întâlnirile au fost promovate prin intermediul paginii de facebook a proiectului pe platformele de tip social media. 

 

5. Rezultate

           Discuţiile din cadrul întâlnirilor au fost sintetizate în 6 rezumate, câte unul pentru fiecare dintre întâlniri. Aceste documente cuprind propunerile participanţilor cu privire la competenţele relevante pentru piaţa muncii şi cu privire la modificările curriculare ce ar putea contribui în mod pozitiv la dezvoltarea acestor competenţe. Rezumatele au fost analizate de experţii educaţie şi experţii implementare şi suport platformă, ce vor include informaţiile obţinute în activităţile ulterioare legate de modificările curriculare. Mai exact, rezultatele întâlnirilor de lucru vor fi utilizate (împreună cu rezultatele cercetării activităţii A6) în cadrul activităţii A7. Realizarea unui raport privind adaptarea continuturilor educationale la necesitatile pietei muncii in acord cu CNCIS prin organizarea a 6 intalniri de lucru dintre cadre didactice, studenti, angajatori, alumni, alti actori interesati, subactivitatea A7.4. Elaborarea unui raport privind adaptarea continuturilor educationale pentru cele 2 specializari de licenta si 4 masterate la necesitatile pietei muncii. Astfel, procesul de reconfigurare a curriculumului celor 6 programe de studiu din cadrul Facultăţii de Administraţie Publică va beneficia de opiniile şi ideile tuturor părţilor implicate, de la studenţi şi absolvenţi, până la angajatori şi cadre didactice din domeniul administraţiei publice.

 

 

 

Caz 3

Caz 3: Cercetare privind identificarea cerințelor pieței muncii

 

            Cercetarea pentru determinarea competenţelor solicitate pe piaţa muncii a fost realizată în cadrul activităţii A6 a proiectului (Realizarea unei cercetari pentru determinarea competentelor solicitate pe piata muncii), fiind instrumentală în realizarea obiectivului specific (OS) 3 al proiectului: OS3: Reconstructia curriculumului in raport cu necesitatile pietei muncii si cerintele CNCIS (pentru doua programe de studiu din ciclul 1 universitar - administratie publica si administratie europeana - si 4 programe de studiu din ciclul 2 in domeniul stiinte administrative). Cercetarea a avut atât o componentă calitativă, prin realizarea de focus grupuri şi interviuri de elită, cât şi o componentă cantitativă, prin aplicarea unui chestionar şi analizarea datelor obţinute. Astfel, prin folosirea a trei metode diferite pentru studierea aceleiaşi problematici putem avea o încredere mai mare în robusteţea rezultatelor în cazul în care acestea sunt similare şi de asemenea putem observa sursele percepţiilor diferite ale angajatorilor şi studenţilor cu privire la corelarea educaţiei superioare cu cerinţele pieţei muncii. Cercetarea a fost realizată în principal de experţii partenerului din cadrul proiectului (experţi cercetare în proiect), anume Institutul National De Cercetare Stiintifica In Domeniul Muncii Si Protectiei Sociale (INCSMPS), fiind sprijinită însă în toată perioada de desfăşurare de către Liderul de parteneriat. Cercetarea s-a finalizat cu realizarea a 6 rapoarte de cercetare pentru focus grupuri (câte unul pentru fiecare dintre acestea) sintetizate într-un raport de cercetare generală a focus grupurilor, un raport de cercetare pentru interviurile de elită şi un raport de cercetare cantitativă. De asemenea, rezultatele descrise în aceste rapoarte au fost sintetizate şi integrate într-un raport de cercetare final. 

 

 2. Crearea bazei de date cu absolventi, angajatori, studenti, cadre didactice

            Prima subactivitate realizată în cadrul cercetării a fost construirea unei baze de date cu studenţi din cadrul Facultăţii de Administraţie Publică – SNSPA, absolvenţi ai aceleiaşi facultăţi, cadre didactice din cadrul aceleiaşi facultăţi şi angajatori din domeniul administraţiei publice şi domenii conexe. Scopul acestei subactivităţi a fost de a colecta şi centraliza informaţii despre potenţialii participanţi la cercetare, baza de date fiind ulterior utilizată cu acest scop. Construirea bazei de date a durat aproximativ 2 luni, activitatea fiind susţinută atât de personal din cadrul Liderului de Parteneriat cât şi din cadrul Partenerului. Numărul de intrări completate a fost unul semnificativ, conţinând 687 de studenţi din ciclul licenţă (forma de învăţământ ZI + ID), 369 de studenţi din ciclul masteral, 281 de absolvenţi ai ciclului licenţă şi/sau master şi 233 de date de contact ale angajatorilor (instituţii publice, ONG-uri, companii private). Astfel, cumulat, baza de date conţine 1570 de intrări, utile în procesul de realizare a cercetării.

 

3. Cercetarea calitativă utilizând metoda focus grupului

            Cercetarea calitativă utilizând metoda focus grupului s-a desfăşurat pe parcursul a două luni, în total fiind realizate 6 focus grupuri. Premergător focus grupurilor, a fost realizată o invitaţie ce a fost trimisă către potenţialii participanţii la focus grupuri. De asemenea, au fost realizate materiale de informare şi publicitate (mape, caiete, pixuri, pliante) ce au fost distribuite participanţilor (distribuţia fiind consemnată în tabele special construite în acest scop). Din perspectiva structurării conţinutului focus grupurilor, experţii cercetare au realizat un Instrument pentru evaluarea şi anticiparea necesarului de competenţe pentru programele de studii vizate de proiect, precum şi un ghid cu tematicile focus grupurilor, utilizat în vederea direcţionării cursului discuţiilor. În total au avut loc un număr de 6 focus grupuri, organizat pe specializări: „Administratie europeana”, „Administratie publica”, „Managementul Sectorului Public”, „Public Sector Management”, „Puterea executiva si administratia publica” şi „Studii administrative europene”.

 

 

          La fiecare dintre acestea au participat studenţi ai FAP, absolvenţi din domeniul administraţiei publice, cadre didactice şi angajatori, prezenţa fiind una suficient de extinsă pentru a asigura diversitatea punctelor de vedere însă suficient de restrânsă pentru a putea discuta în detaliu poziţiile şi părerile fiecărui participant la focus grup. Concret, primele două focus grupuri au avut o participare de 16 persoane, al treilea de 19 persoane, al patrulea de 13 persoane, al cincilea de 14 persoane iar al şaselea de 13 persoane. Aşadar, în total la cercetarea calitativă utilizând focus grupuri au participat 91 de persoane. Fiecare dintre focus grupuri s-a încheiat cu realizarea unui raport, în care au fost sintetizate opiniile favorabile şi nefavorabile ale participanţilor faţă de corelarea procesului educațional cu cerințele pieței muncii în programele de studiu discutate, opiniile favorabile şi nefavorabile ale participanţilor faţă de procesul de recrutare pe piaţa muncii și competențele necesare, opiniile favorabile şi nefavorabile ale participanţilor faţă de experiențele tinerilor studenți și absolvenți la inserția pe piața muncii, opiniile favorabile şi nefavorabile ale participanţilor faţă de organizarea stagiilor de practică în facultate, precum şi soluţiile propuse de participanţi pentru ameliorarea problemelor identificate. În urma finalizării rapoartelor particularizate pe fiecare dintre focus grupuri a fost realizat şi un raport comprehensiv ce scoate la suprafaţă rezultatele obţinute în cadrul acestei cercetări la nivel agregat.

Conform raportului final, principalele rezultate obţinute în urma cercetării calitative utilizând focus grupurile au fost: (1) există o preocupare constantă la nivelul managementului universitar și a corpului profesoral de a alinia conținutul programelor de studii atât la conținutul unor programe similare de la universități de prestigiu din străinătate, cât și la evoluțiile de pe piața muncii din România. În acest sens, au fost deja încheiate protocoale între universități și angajatori, inclusiv la nivelul SNSPA, dar și cu alte universități din domeniul administrației publice, ceea ce reprezintă un  prim pas important pentru facilitatea procesului de corelare, (2) se recomandă evaluarea studenților prin intermediul implicării lor în proiecte practice. În acest sens, este dezirabilă abandonarea abordărilor didactice care pun accentul pe memorare, în favoarea celor interactive, care stimulează creativitatea, (3) necesitatea sprijinirii studenților pentru a participa la mobilitățile internaționale facilitate de programe internaționale precum Erasmus, Leonardo da Vinci, etc., (4) tranziția de la școală la muncă a absolvenților programelor de studii în administrație publică este ”marcată” de lipsa oportunităților de angajare. În aceste condiții, pentru numărul mic de posturi vacante scoase la concurs pentru debutanți, concurența este foarte mare. O parte dintre absolvenți sunt nevoiți să accepte locuri de muncă inadecvate față de nivelul lor de pregătire, (5) slaba informare a tinerilor și așteptările inadecvate ale acestora cu privire la oportunitățile de ocupare disponibile pe piața muncii afectează procesul inserției profesionale, (6) în prezent, un punct slab al stagiilor de practică organizate în sistemul de învățământ superior este reprezentat de faptul că acestea nu se desfășoară după programe, criterii și cerințe comune, (7) participanții la focus grup-uri care au răspuns chestionarului aplicat la final prezintă un optimism moderat în ceea ce privește evoluția probabilă a cererii de forță de muncă pentru absolvenții programelor de studii în administrație publică pe termen scurt și mediu. Aceștia se așteaptă la o creștere mai importantă a cererii de absolvenți de studii de masterat, comparativ cu cei cu studii de licență. Pe termen scurt, cele mai importante creșteri sunt anticipate pentru programul de licență ”Administrație europeană” și pentru programul de masterat ”Studii administrative europene”. Pe termen mediu, cele mai optimiste estimări vizează evoluția cererii de absolvenți ai programelor de masterat ”Managementul sectorului public în limba engleză” și ”Studii administrative europene” şi (8) Cei mai importanți factori care vor influența evoluția viitoare a cererii de absolvenți în domeniul studiat se referă la deblocarea posturilor în administrația publică (angajări în raport cu nevoile) și modernizarea/dezvoltarea administrației publice împreună cu implementarea de noi standarde.

 

4. Cercetarea calitativă utilizând metoda interviului de elita cu personal de conducere al organizatiilor angajatoare

            Cercetarea calitativă utilizând metoda interviului de elita cu personal de conducere al organizatiilor angajatoare s-a desfăşurat pe parcursul a 2 luni şi a constat în realizarea a 16 interviuri de elită cu personal de conducere al angajatorilor din sectorul privat (5 persoane), din sectorul public (8 persoane) şi din sectorul societăţii civile (3 persoane). Premergător interviurilor propriu-zise a fost alcătuită o bază de date cu datele de contact ale persoanelor vizate pentru interviuri şi a fost construită invitaţia de a participa la interviu. Totodată, a fost realizat un ghid semi-structurat de interviu, în baza căruia experţii cercetare au condus interviul, acesta fiind împărţit pe tematici şi subtematici/itemi. Tematicile interviurilor au fost de următorul tip: (1) Angajarea tinerilor absolvenți, (2) Corelare între cerere și ofertă, (3) Cooperare/Colaborare între angajatori și universități/facultăți şi (4) Organizarea stagiilor de practică, internship sau voluntariat. Activitatea s-a încheiat prin elaborarea unui raport de desfăşurare a interviurilor.

Principalele rezultate obţinute în urma cercetării calitative folosind interviurile de elită, sintetizate în raportul final au fost: (1) există cel puțin declarativ există dorința angajatorilor de a recruta tineri absolvenți, aceștia fiind conștienți de cunoștințele și competențele profesionale noi, de calitate cu care aceștia intră pe piața muncii; per ansamblu angajatorii evaluează pozitiv calitatea programelor de studiu, pe altă parte însă punctează importanța acordată cu precădere cunoștințelor și competențelor teoretice, și mai puțin celor practice în procesul educației inițiale, (2) o mare varietate de competențe posibile pot conduce la facilitarea inserției pe piața muncii: activități de birou, competențe de organizare, gândire sintetică și analitică, competențe de utilizare a calculatorului, cunoașterea unei limbi străine, angajatorii fiind încă în mare măsură tributari concepției ”meseria se învață la locul de muncă”, (3) importanța corpului profesoral în facilitarea accesului studenților la un loc de muncă, atât prin rolul pe care îl au în implicarea studenților în diferite proiecte/contracte derulate la nivelul FAP, cât și prin facilitarea accesului la un loc de muncă; mai mult decât atât, aceștia vin cu competențe mai ridicate de a corela competențele teoretice cu aplicarea efectiv în practică a acesora, (4) dezvoltarea cu precădere a competențelor de tip juridic, administrativ, în defavoarea celor de tip financiar-contabil. Însă și aceste competențe sunt de tip ”reproducere propriu-zisă”, competența de a le înțelege analitic și sintetic fiind foarte redusă; Programele de studiu și stagiile de practică organizate vizează pregătirea pentru o carieră în instituțiile publice, însă în condițiile restricționării angajărilor, sectorul privat devine principalul angajator al absolvenților de FAP, sector ale cărui interese nu se regăsesc specific în curricula educațională, (5) importanța ridicată a atributelor personale în procesul de recrutare: motivație, determinare, interes, poli-specializarea, etc., atribute însă care nu sunt adecvat dezvoltate la nivelul absolvenților, caracterizați de cele mai multe ori ca fiind slab pregătiți, cu cunoștințe și competențe generale dezvoltate la un nivel redus, implicare și interes reduse, pasivitate, etc., (6) calitatea scăzută a competențelor cu caracter general a absolvenților, cele mai relevante fiind cele de exprimare orală și în scris în limba română, competențe care sunt evaluate încă din faza de exprimare a interesului pentru un anume loc de muncă și din modalitatea de redactare a CV-ului. Conform estimării unor respondenți, cca. jumătate dintre cei care aplică nici măcar nu sunt invitați în faza ulterioară a procesului de recrutare, tocmai datorită nivelului redus al cunoștințelor și competențelor generale de exprimare orală și în scris a tinerilor absolvenți, (7) necunoașterea unor aplicații TIC deja implementate în sistemul public (ex. realizarea de facturi, seap, etc.). Acestea pot fi implementate la nivelul facultăților de profil, iar competențele de utilizare pot fi dezvoltate minimal chiar la nivelul programelor de studii, inclusiv prin intermediul aplicațiilor online, (8) deși îmbunătățite, colaborarea dintre FAP și instituțiile angajatoare rămâne încă mai mult ”pe hârtie”; Există o disponibilitate ridicată a angajatorilor de a colabora mai strâns cu instituțiile de învățământ, dar responsabilitatea inițierii acestei colaborării se așteaptă să revină tot instituțiilor de învățământ – întâlniri mai multe și regulate cu studenții, participarea la seminarii, workshopuri, dezbateri în cadrul academic pe tematici relevante pentru viitoarele opțiuni de carieră, (9) crește importanța stagiilor de practică, însă este necesară și întărirea legăturii între cei responsabili de organizarea stagiilor de practică din instituții și cei din FAP.

 

5. Cercetarea cantitativă

Ultima dintre cele 3 metode de cercetare utilizate în cadrul activităţii A6 a fost o o anchetă sociologică realizată în rândul studenţilor din cadrul Facultăţii de Administraţie Publică. Premergător desfăşurării efective a anchetei au fost realizate tabelul cu lista de variabile vizată în cercetare, precum şi chestionarul la care a fost solicitat răspunsul studenţilor. Chestionarul a avut 6 secţiuni: (1) Educaţie preuniversitară, (2) Studii universitare şi postuniversitare, (3) Stagii de practică şi internship, (4) Experienţă pe piaţa muncii, (5) Planuri de carieră şi (6) Informaţii socio-demografice. Scopul principal al chestionarului a fost acela de a oferi o imagine mai clară a următoarelor aspecte: (1) gradul de mulțumire al studenților cu privire la diferitele cunoștințe și competențe acumulate pe durata studiilor, din perspectiva importanței acestora în facilitatea accesului la locuri de muncă de calitate și în acord cu pregătirea dobândită, (2) percepţia asupra modului în care sunt organizate stagiile de practică și internship (ca instrumente importante instituționale destinate facilitării contactului nemijlocit al studenților cu angajatorii) din perspectiva studenților programelor de studii în administrație publică şi (3) cunoașterea primelor experiențe pe piața muncii a studenților programelor de studii în administrație publică și a așteptărilor de carieră a acestora. Chestionarul a fost completat de către 207 studenţi din cadrul FAP. Activitatea s-a încheiat prin elaborarea unui raport de desfăşurare a cercetării cantitative. Principalele rezultate obţinute şi sintetizate în raportul final au fost: (1) cunoștințele și competențele dezvoltate în prezent prin programele de studii sunt evaluate de studenți au o importanță medie în facilitarea accesului pe piața muncii, (2) deși cu o valoare medie ușor superioară, nici importanța acordată cunoștințelor și competențelor asimilate prin programul de studii pentru ca studenții să se descurce în genere în viață nu depășește palierul mediu al evaluării, (3) pe măsură ce crește vârsta studenților respondenți, crește și importanța acordată programelor de educație terțiară în a facilita accesul la o poziție de calitate pe piața muncii, (4) cei care sunt doar studenți și care la momentul realizării anchetei nu aveau un contact direct și nemijlocit cu piața muncii sunt și cei mai sceptici în ceea ce privește rolul pe care cunoștințele și competențele acumulate îl pot juca în accederea la o anumită poziție pe piața muncii, (5) cele mai valorizate din punct de vedere al utilității în a accede pe piața muncii sunt aptitudinile de comunicare orală și în scris, abilitatea de a se adapta și acționa în situații noi, capacitatea de a lua decizii, aptitudinile de comunicare cu clienții și capacitatea de planificare și organizare, (6) competențele profesionale, atât cele teoretice, cât și cele practice, sunt percepute a avea o importanță secundară în accesul pe piața muncii. Mai mult decât atât, competențele profesionale/de specialitate teoretice, alături de cele interculturale sunt considerate cu cea mai mică utilitate în accesul pe piața muncii de către studenții participanți la ancheta sociologică, (7) gradul de mulțumire a studenților față de calitatea cunoștințelor și competențelor dezvoltate pe parcursul stagiilor de practică este situat, în general, în palierul mediu, (8) studenții își doresc o mai mare implicare și responsabilitate a instituțiilor de învățământ în organizarea stagiilor de practică, precum și o atenție mai mare în selecția și controlul potențialilor angajatori, (9) aproximativ 10% dintre studenții intervievați declară că au participat la programe de internship. Studenții sunt, în medie, mai mulțumiți de calitatea cunoștințelor și competențelor acumulate prin programele de internship, comparativ cu cele acumulate pe parcursul stagiilor de practică, (10) 7,7% dintre studenții investigați declară că pe durata actualului program de studii urmat au lucrat minim 3 luni consecutiv ca voluntari, (11) cca. 4 din 10 absolvenți declară că pe durata actualului program de studii au lucrat pentru salariu sau alte câștiguri în bani sau natură. 58% dintre studenții programelor de masterat lucrează ca salariați, spre deosebire de doar 27,6% dintre studenții programelor de licență, (12) îngrijorător este faptul că 60,5% dintre studenții care lucrează desfășoară o activitate complet diferită de specializarea pe care o urmează sau o vor avea la finalul studiilor, (13) doar un student dintre cei intervievați declară că și-a obținut actualul loc de muncă cu sprijinul facultății urmate sau a cadrelor didactice, (14) la finalul studiilor, o treime dintre absolvenți intenționează să activeze în domeniul urmat prin programul de studii, iar altă treime întru-un domeniu înrudit, (15) 37,7% dintre studenți intenționează să lucreze în instituțiile publice, și 26,1% în sectorul privat, (16) 59,4% doresc să-și dezvolte cariera în România, în vreme ce 12,1% doresc să lucreze în străinătate şi (!7) studenții declară că la finalul programului de studii s-ar angaja pentru salarii variind între 800 lei și 25.000 lei, media fiind de 2155,65 lei. Bărbații au așteptări salariale semnificativ mai mari decât femeile la intrarea pe piața muncii, precum și absolvenții provenind din mediul urban comparativ cu cei din mediul rural.

            Ultima activitate realizată în cadrul A6 a fost elaborarea raportului final, acesta integrând rezultatele obţinute prin intermediul fiecărei metode de cercetare.